Latest Updates: marca RSS

  • Robert ZANESCU

    Ce faci cand ai nevoie de informatie financiar-bancara?

    Robert ZANESCU 11:47 on June 15, 2010 | 0 Permalink | Reply
    Tags: banca, , dobanda, marca

    Rating 3.00 out of 5

    Imi este greu sa disociez nevoile financiare personale si perceptia profesionala pe care o am despre industria financiar-bancara. Se intampla asa pentru ca acest domeniu este unul incarcat de emotii. Muncesc mult pentru banii mei si vreau sa le dau respectul cuvenit. Iubesc ceea ce fac si vreau sa am pentru asta cele mai bune surse de informatie. Iar una dintre aceste surse este http://www.conso.ro. Indiferent ce haina port (cea personala sau cea de afaceri), eu merg pe http://www.conso.ro pentru orice fel de date si informatii de interes personal si profesional in domeniul financiar-bancar.

    Mentionez de la inceput ca scriu acest blog post pentru a elogia (suna pompos si artificial, insa nu e asa) pe cei de la http://www.conso.ro. Fac asta din motive personale si profesionale.

    Motivul personal este legat de “branding personal”. Redactorul sef al Conso, Alin Iacob, este un exemplu de brand personal pentru mine. Ce imi place la Alin Iacob este aderenta si consecventa sa fata de niste valori clare: verticalitate, precizie, consistenta. Alin nu e un interlocutor comod. Ca orice jurnalist cu experienta, cauta si simte zonele pozitive si negative ale unui “consumer/client proposition” materializat la nivel de produs/serviciu in “features” si “benefits”. Alin spune ce crede si crede ce spune.

    Motivul profesional este dat de informatia pe care o gasesc pe http://www.conso.ro. Conso a inceput in 2006 – primul portal de comparatii financiare din Romania. Au urmat cateva premiere excelente: lansare DAE, sau cotatii valutare interbancare in timp real. Imi place ca mesajele de pe http://www.conso.ro nu sunt unidirectionale si pentru asta exista “Sfatul Expertului” si “Vocea Clientului”, platforme de interactiune intre clienti si institutiile financiar-bancare.

    Eu merg pe http://www.conso.ro pentru ca:

    1. am comparatii de produse si servicii financiare.
    2. am informatii de interes general – cursuri de schimb valutar ale bancilor, ghiduri, calculatoare, dobanzi medii, indici bursieri.
    3. gasesc o componenta media – zilnic, stiri produse de echipa lor, sau articole sau sfaturi ale expertilor.

    Multumesc Conso, si mult succes in continuare!

     
  • Robert ZANESCU

    Nimeni nu castiga de pe urma promotiilor speciale

    Robert ZANESCU 23:50 on April 27, 2010 | 3 Permalink | Reply
    Tags: , , , marca, , ,

    Rating 3.00 out of 5

    Deschide orice “trade magazine” iti pica in mana (Carrefour, Cora, Billa, etc.) si vei fi imediat invadat de oferte de tipul “2+1″, “1 si al doilea la jumatate de pret”, etc.

    Am facut recent o analiza a mesajelor transmise de revistele publicate de catre International Key Accounts (asa numitele “trade magazines”) si constat o tendinta catre comunicarea de pret minim. Lucru firesc, ai putea spune la prima vedere. Marile retele sunt interesate in a oferi valoare consumatorilor in vremuri de criza si fac asta prin oferte de pret atractive. Reversul medaliei: marile retele au ajuns sa vinda pana la 30% din rulajul lunar in promotie, ceea ce este de trei ori mai mult decat in mod obisnuit. Acest lucru genereaza efecte secundare grave pe termen lung, atat pentru retele cat si pentru producatori/distribuitori.

    In primul rand, retelele de magazine isi pierd pozitionarile de brand ajungand sa se lupte in zona cea mai periculoasa: pretul. Inteleg nevoia de a oferi valoare, insa ceea ce se intampla acum este pur si simplu o involutie. Timp de 20 de ani ne-am dorit branduri si am contribuit, pas cu pas, mai mult sau mai putin, fiecare dintre noi, la constructia de branduri. Intrand in acest razboi al preturilor, retelele de magazine cat si producatorii si distribuitorii duc brandurile periculos de mult in zona bunurilor generice. Consumatorul nu mai stie de ce sa revina (Cora), daca e vorba de o viata mai buna (Carrefour), sa vina zilnic (Billa) pentru ca este ieftin si bun (Kaufland) sau daca este in avantajul sau (Penny).

    In al doilea rand, ofertele speciale de tip “2+1″ imping consumatorul catre cumpararea unei cantitati mai mari de produs decat in mod obisnuit, acesta alocand resurse mai mari unor achizitii pe care ar trebui sa le faca, in special in aceste vremuri tulburi, cu mult mai multa chibzuinta. Stocarea unor cantitati mai mari decat uzual duce implicit la consum mai mare in gospodarie. Intr-adevar, acest lucru genereaza (cel putin ipotetic) o repetare a cumparaturii pentru produsul care satisface nevoia respectiva si care aduce valoare.

    Problema este ca in prezent consumatorul oscileaza intre branduri in functie de promotia pe care acestea o au la raft. Pe termen scurt castiga retelele de magazine, insa o data ce producatorii/distribuitorii constata ca vanzarile lor revin invariabil al acelasi nivel avut inaintea promotiei, apetitul lor pentru activitati ce cresc cota de piata pe termen scurt si care erodeaza nu numai profitul dar si brand equity-ul va scadea semnificativ. Oricata presiune ar avea acestia de la HQ pentru cota de piata, pana la urma profitabilitatea isi va lua partea.

    In concluzie, atentie la planificarea pe termen scurt. Exista afaceri si dupa criza, iar razboiul este castigat nu de catre cel care castiga fiecare batalie, ci de catre cel care castiga bataliile decisive.

     
  • Robert ZANESCU

    Marketing 360: un eveniment despre consumatori, clienti si furnizori

    Robert ZANESCU 01:55 on November 20, 2009 | 2 Permalink | Reply
    Tags: , , , , , , marca, ,

    Rating 3.00 out of 5

    img_2530.jpg_450Mi-am petrecut ziua de 19 Noiembrie 2009 la Crowne Plaza la MARKETING 360, un eveniment organizat excelent de catre Evensys. S-a discutat despre marketing eficient in timp de criza, despre cum sa gandim strategia de marketing pentru 2010 si despre provocari si oportunitati in marketing si publicitate. Evenimentul a fost completat cu o sesiune despre solutii de marketing la viteza new media, iar cortina a cazut dupa o lupta in marketing arena, o secventa in care practicieni din publicitate au prezentat cate o idee proprie de marketing.

    Mi-a atras atentia in mod special prima sesiune, “Marketing eficient pe timp de criza”. Manuela Necula, Aneta Bogdan, Mihai Ghyka, Bogdan Naumovici si Shachar Shaine moderati de catre Cosmin Alexandru, au pledat pentru concentrarea atentiei, a tuturor eforturilor, pe viitor, pe ce este de facut dincolo de criza. Pe tonuri mai tari sau mai linistite, s-a afirmat ca avem de a face din pacate cu mult dilentantism atat in zona clientilor cat si a agentiilor de publicitate. Spun diletantism deoarece multi reprezentanti ai acestor doua categorii nu inteleg afacerea pe care o gestioneaza sau pentru care trebuie sa realizeze programe de publicitate. Nu inteleg impactul actiunilor lor pe intregul supply chain, nu inteleg implicatiile financiare. Bogdan Naumovici a vorbit despre cei 80 de oameni concediati de la Leo Burnett. Boom-ul economic a insemnat bani pe strada pe care trebuia sa-i ridice cineva. Au angajat prea multi oameni, pe salarii prea mari. Contributia lor la afacere a fost insa marginala si atunci cand nu au mai fost bani pe strada, acei oameni au trebuit sa plece. La fel se intampla si de partea clientului. Anteta Bogdan spunea ca lipsesc notiuni de baza, ca oamenii de marketing din prea multe companii sunt superficiali si slab pregatiti. Din pacate este adevarat. Asa cum in agentii au fost angajati media planneri cu 2000 de Euro pe luna (si asta dupa lungi negocieri), asa au aparut si la clienti Brand Manageri supra platiti si lipsiti de continut. Prea multi asa-zisi profesionisti, impostori ai boom-ului economic pun astazi catuse creativitatii in publicitate sau inovatiei in marketing, fie ea incrementala sau exponentiala. Atunci cand nici unii nici altii nu pot gandi mai departe de Gaia, Fratelli sau Bamboo suntem martorii revoltati ai unor campanii esuate pe rafturile unor magazine care si-au pierdut de mult ratiunea de a fi.

    Ne plangem ca ne-au scazut vanzarile, insa nu incercam sa gasim solutii specifice la probleme specifice: cum au evoluat vanzarile pe canale, pe tipuri de magazine, am mixul de produse care trebuie in functie de tipul de magazin? Stiu ce tip de consumator trebuie sa atac cu ce tip de media si cu ce context publicitar?

    Eu cred ca in 2010 ne vom trezi la realitate. Este anul scadentei. Este anul in care vom privi invidiosi cum cei din jurul nostru ies sau au iesit din criza, iar noi doar tragem linie si concluzionam. 2010 este anul cand fiecare dintre noi trebuie sa-si spuna: inainte de ma gandi la ce program imi fac diseara, ma gandesc cum sa-mi organizez ziua cel mai bine; vacanta mi-o programez nu dupa calendarul si ofertele agentiilor de turism ci dupa calendarul de marketing al companiei – daca este plin de evenimente, stam acasa, mergem in week-end pana la Snagov, in rest, 12 ore de munca cu gandul la brand, nu la Messenger sau facebook.

    La Marketing 360 am moderat sesiunea III – Provocari si oportunitati in marketing si publicitate. Serban Alexandrescu de la Headvertising, Razvan Matasel de la Arsenoaiei si Matasel, Sorin Psatta de la BBDO si Cosmin Alexandru de la Brandivia au subliniat multiplele probleme la nivel tehnic (competente) ale clientilor si agentiilor, dar si la nivelul modelului de business si al celui cultural al organizatiilor. Am retinut 7 puncte pricipale:

    - lipsa de diferentiere a agentilor de publicitate, toti fac cam acelasi lucru, la fel de bine, mediocru sau prost;

    - oportunism si impostura (client, dar si agentie);

    - oameni de marcom timorati sau complexati, oameni de marcom care fac exces de putere in relatia cu agentia si care dovedesc lipsa de putere in promovarea si aprobarea interna a ideilor;

    - prea multi oameni de afaceri in advertising pentru care profitul operational obtinut in industria de publicitate puteau sa-l obtina si in alta industrie (au venit in advertising din oportunitate de business, nu tocmai din pasiune);

    - calitatea “produsului” in publicitate este afectat fundamental de criza;

    - comunicarea agentie-client este rupta; clientii aleg sa lucreze cu agentii pe care le cunosc dupa ce au schimbat cu acestia trei email-uri si o prezentare dupa doua saptamani intr-un pitch.

    La Marketing 360 s-a discutat totusi nu numai despre probleme, dar si despre solutii.

    Eu am retinut doua, fundamentale: bun simt si simt de afaceri.

     
  • Robert ZANESCU

    Ce inseamna valoare pentru consumator si cum sa castigi din asta?

    Robert ZANESCU 11:00 on October 19, 2009 | 0 Permalink | Reply
    Tags: , buget, cerere, , , , , levier, , marca, , , , , utilitate,

    Rating 3.00 out of 5

    full shopping cart

    Articol aparut in revista MARKET (Octombrie 2009).


    Am avut nevoie cu totii de un an ca 2009 pentru a intelege cu adevarat ca pana cineva nu vinde ceva, nimic nu se intampla. In ultimii ani, datorită cresterii economice, se “cumpara” si in consecinta nu trebuia sa depui eforturi sa vinzi. In ultimii ani, de mult prea multe ori ne-am jucat de-a marketingul, am aruncat cu bani la TV si am permis ca produsele noastre, bunuri de larg consum, sa ajunga pe rafturile magazinelor fara sa tinem cont de tipul de cumparator din magazin sau de faptul ca brandingul incepe si se completeaza la raft.

    In multe situatii, peste 80% din bugetele alocate activitatilor de marketing sunt cheltuite pentru actiuni in afara magazinului si doar 20% pentru actiuni la raft. Nu se tine cont de faptul ca 50% dintre romani nu fac inca o lista de cumparaturi scrisa, detaliata.

    Din 2009, beneficiile tangibile ale produselor sunt “emotional” mai puternice decat cele intangibile. Astfel, diferentierea devine mai importanta ca niciodata. Producatorii, dar si retailerii, trebuie sa inteleaga care este sursa “valorii” – factor imperativ pentru oferta brandului.

    Astazi, a oferi valoare inseamna a “maximiza utilitatea”. Oferta pentru consumator trebuie sa se transforme: de la uz individual la uz familial, de la ocazie unica de consum la utilizari multiple, de la un consumator la consum in comun, de la impuls la rasplata de durata, de la delectare la angajament.

    Pentru a maximiza utilitatea, producatorii au la dispoziție doua leviere pe care trebuie sa le folosească simultan. Primul levier este administrarea MIXULUI de produse pe canale de distributie – oferta de produse trebuie diferentiata pe tipuri de canale, in functie de tipul de consumator din acel canal de distributie si in functie de tipul magazinului. De exemplu, intr-un magazin de tip bacanie situat la parterul unui bloc, trebuie sa existe preponderent SKU-uri de tip servire individuala si cel mult SKU-uri pentru uz familial (produsele de tip stocare – cantitati mari, nu au ce cauta pe raft, consumatorul cumpara de obicei aceste produse din hipermarket). Cel de al doilea levier inseamna imbunatatire PROFITABILITATE, adica actiuni de “pricing” – crestere de pret, sau actiuni de “sizing” reducere de cantitate/SKU. Producatorul trebuie sa-si ajusteze în mod dinamic politica de pret, in functie de evoluția portofoliului sau de produse pentru ocazii diferite de consum (produsele pentru consum imediat au un pret pe unitate mai ridicat, deci o profitabilitate mai mare), respectiv pentru canale de distributie diferite.

    shopping cart full of discounts - numbersPentru a castiga net din valoarea adusa consumatorului, cele două leviere trebuie actionate in urmatoarele etape distincte:

    1. Stabilirea cererii pe categorii de produse. In aceasta etapa se stabileste oferta pentru consumator (dimensiune ambalaj si pret) si anume gramaje diferite pe tip de client/categorie canal distributie. Nivelurile de pret trebuie să reflecte atributul “comoditate/accesibilitate” pentru consumator.

    2. Administrarea cheltuielilor tip “Trade” (on/off-invoice). Administrarea veniturilor înseamnă și un control strict al costurilor. Cheltuielile tip “Trade” trebuie agreate impreuna cu punctul de distribuție (magazinul) pe baza unor obiective precise de profitabilitate si cota piata (in cazul retelelor mari).

    3. Comunicare si control oferta pret. Proiectarea si executarea cu precizie a unei politici de pret inseamna alinere si angajament din partea magazinului optimizand astfel interactiunea cu consumatorul.

     
  • Robert ZANESCU

    Ultima repriza 2009: trimestrul 4, intre a fi sau a nu fi

    Robert ZANESCU 20:39 on October 1, 2009 | 0 Permalink | Reply
    Tags: , Carrefour, companie, gospodarie, Key Account, logica, marca, mix, plan, , raft, ,

    Rating 3.00 out of 5

    Pe masura ce trimestrul 4 se instaleaza in piata, numarul activitatilor de lansare sau al promotiilor puse la dispozitia consumatorilor de catre producatori sau de catre marcile proprii ale retailerilor cresc exponential.

    De felul in care companiile incheie trimestrul 4 depinde imaginea de ansamblu a lui 2010. De aceea, manusile sunt jos si companiile duc ultima repriza dintr-un an care pe multi i-a surprins, precum iarna pe lucratorii din primarii.

    marca proprieExecutiile din piata sunt diverse iar rezultatele sunt pe masura. Week-end-ul trecut am facut cateva vizite in magazine de tip Key Account. In Carrefour, un retailer care ma surprinde placut in ultima perioada, am constatat un efort considerabil pentru promovarea marcii proprii. Suport TV, prezenta la raft de exceptie, semnalizare prin indicatoare de raft si cel mai important din toate, prezenta in foarte multe categorii de produse: ciocolata, sucuri, sare, conserve peste, articole de curatenie pentru gospodarie. Se intampla insa ca efortul de promovare pentru marca proprie sa treaca dincolo de logica in unele situatii. La intrarea in magazinul din Orhideea, am intalnit un stand de sampling pentru noua linie de Nuts & Seeds. Alune, fistic, si mixuri cu fructe uscate, toate cu etichete clare, comunicand un produs simplu si gustos, perfect ambalat. Problema a aparut atunci cand am incercat sa cumpar, sa pun in cos produsele gustate la stand. Am fost indrumat catre raftul de Nuts & Seeds aflat la numai putin de 300 de metri de standul de sampling. Evident ca pana sa ajung la acel raft am uitat complet de produsele Carrefour. Oare la ce s-au gandit cand au amplasat standul la sute de metri de locul din care poti pune produsul in cos? Probabil ca brand managerul Carrefour pe categoria de Nuts & Seeds a avut ca obiectiv cu aceasta campanie sa creasca nivelul de “awareness” al acestei categorii. Perfect, a reusit, felicitari! Acum stiu ca si Carrefour are aceste produse in portofoliu. Si cumpar tot de la Fiesta sau Star Naturals…

    Danone CremossoDe aceeasi boala sufera si brand managerii Danone responsabili de gama nou lansata, Danone Cremosso cu fructe. Foarte bun produs, iar samplingul extrem de generos: cate o caserola de 125 ml din fiecare varianta cu capsuni si piersici. Probleme? Da. Doua. Prima: standul de sampling. Lipsit de viata, de imaginatie, facut probabil in noaptea dinaintea inceperii actiunii. O lingurita cu iaurt si o capsuna pluteau deasupra standului intr-o incercare timida de a sugera ca e vorba de un produs usor, subtil, cremos pana la urma. A copia o imagine de pe ambalaj nu e intotdeauna o idee buna, mai ales cand executia este mult, mult sub nivelul pe care Danone poate sa-l atinga. A doua problema: dupa ce am gustat produsul, in loc sa intind mana si sa iau cateva cutii de pe raftul de 3 x 2 metri din spatele standului de sampling si sa le pun in cos, constat ca toata gondola era plina cu iaurtul Danone Nutriday Proteine. Acelasi indemn ca si in cazul alunelor Carrefour: dragi clienti, faceti sport si fuga, fuga, slalom printre cosuri catre raftul de iaurturi cu fructe. Ce am facut eu? M-am bucurat de gustul cremos si delicios al esantionului si am continuat cumparaturile la raftul de legume. Multumesc, Danone.

    MilkaCred ca doar Milka a inteles ca daca investesti bani in a oferi o experienta specifica cumparatorului intr-un spatiu neutru si aglomerat cum este cel al unui magazin, atunci trebuie sa-i dai posibilitatea sa-si incarce cosul de cumparaturi cu produsul tau chiar la “punctul de intrerupere”. Nu-ti lasa cumparatorul sa faca exercitii de memorie si de abilitate in cursa de 400 de metri – cosuri. In imagine, executia Milka: produsele sunt la indemana, gama variata. Simplu si direct. Deci se poate.

    Lupta pentru consumator se da la raft. Insa incepe in departamentele de marketing si trade marketing. Incepe cu planificare, cu idei si cu intelegerea comportamentului de cumparare al consumatorului din segmentele tinta, in diverse situatii. Iar ultima verificare inainte de a incepe promotia: o vizita in magazin, in orele in care se va desfasura activitatea: are coerenta ce s-a proiectat pe hartie din punct de vedere marketing dar si operational-logistic?

    Tuturor, un Q4 de exceptie, pe masura planificarii si executiei in piata!

     
c
compose new post
j
next post/next comment
k
previous post/previous comment
r
reply
e
edit
o
show/hide comments
t
go to top
esc
cancel